Dosar de Sanatate

Funcțiile de NUTRIȚIE ale Sângelui

Funcțiile de Nutriție ale Sângelui

Sângele este un lichid vâscos care circulă în interiorul arborelui cardiovascular împreună cu limfa şi lichidul interstiţial; sângele formează mediul intern al organismului. Care sunt funcțiile de Nutriție ale Sângelui?

Ontognetic sângele se dezvoltă din mezoderm iar din punct de vedere funcţional face parte din sistemul reticulo – endotelial (o varietate de ţesut conjuctiv).

Între mediul intern şi celule există un schimb permanent de substanţă şi energie; substanţelen ecesare menținerii activităţii celulare (O 2 , glucide, acizi graşi, aminoacizi, vitamine etc.)traverseaz ă continuu membrana celulară spre interior în timp ce produşii nefolositori sau toxici, care rezultă din procesele catabolice (CO 2 , acizi nevolatili, amoniac etc.) sunt eliminaţi în lichidul interstiţial.Conţinutul lichidului interstiţial atât în factori nutritivi cât şi în produşi de catabolism se menţine constant, datorită circulaţiei permanente a sângelui care aduce substanţele folositoare până la intimitatea celulelor, refăcând mereu rezervele metabolice, iar de aici îndepărtează continuu produşii de catabolism pe care îi transportă spre organele de eliminare.

 Proprietăţile sângelui

Volemia (masa sangvină )

Cantitatea normală de sânge din organism exprimată în litri constituie volumul sangvin şi reprezintă în medie 8% din greutatea corpului. Un bărbat adult de 70kg are în medie 5 litri de sânge.

În mod normal, în repaus, o parte din masa sangvin ă a corpului(cca. 2 l) stagnează în organe de depozit (capilare din ficat, splină şi vene subcutanate), ce reprezintă volumul sangvin de rezervă (stagnant). Restul de 3 l reprezintă volumul sangvin circulant.

Raportul dintre volumul circulant ş i volumul stagnant nu este fix, ci variază în funcţie de condiţiile de existenţă ; astfel, în timpul efortului fizic spre exemplu, cresc nevoile organismului în O 2 şi energie, creşte conţinutul mediu intern în cataboliţi acizi. Aceştia ajung cu sângele la nivelul centrilor nervoşi, produc efecte stimulatorii asupra centrilor simpatici şi în consecinţă are loc contracţia musculaturii netede din pereţii vaselor splenice, hepatice şi subcutanate, urmată de evacuarea sângelui din aceste depozite şi creşterea volumului sangvin circulant.

Informeaza-te despre:   Curcuma Ecologica (Turmeric) – cel mai puternic antiinflamator natural

Se asigură astfel aprovizionarea optimă cu oxigen şi energie a muşchilor.

Culoarea

Sângele are culoarea roşie datorită prezenţei hemoglobinei. Sângele arterial areculoare roşu-deschis (datorită oxihemoglobinei) iar sângele venos are culoarea roşu închis (datorită hemoglobinei reduse).

Densitatea

Sângele este mai greu decât apa, având greutatea specific ă 1055, fa ţă de cea aapei distilate care are valoarea 1000. Densitatea sângelui depinde de proporţia dintre componentele sale şi în special de hematii şi proteine.

Vâscozitatea

Sângele este mai vâscos decât apa. Valoarea relativă a vâscozităţii sângelui este 4,5, în raport cu vâscozitatea apei considerată 1.

Vâscozitatea sângelui reprezint ă proprietatea de a adera la pereţii vasculari şi este în funcţie de numărul, forma şi dimensiunile hematiilor.Vâscozitatea asigură scurgerea laminară (în straturi) a sângelui prin vase; creşterea vâscozităţii peste anumite valori îngreunează circulaţia.

Presiunea osmotică

Toate moleculele dizolvate în plasmă produc o presiune foarte mare(cca. 5000 mm Hg). Această presiune se manifestă ca o forţă de atracţie şi menţinere a apei în interiorul arborelui circulator. Presiunea osmotică a proteinelor plasmei este de numai 25 mm Hg şi se numeşte presiune coloidosmotică.

Comment here